Scurt istoric

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de Popești-Dragomirești, făcea parte din plasa Snagov a județului Ilfov, și era formată din satele Dragomireștii din Deal, Dragomireștii din Vale, Gulia, Popeștii Mănăstirei, Săbăreni, Popești-Manuc și Zurbaua, totalizând 2844 de locuitori care trăiau în 551 de case. În comună funcționau 2 școli mixte, o moară de apă, o mașină de treierat cu aburi și patru biserici ortodoxe. În 1925, comuna avea aceeași compoziție, o populație de 3522 de locuitori și era arondată plășii Bolintinul din același județ.

În 1950, ea a fost inclusă în raionul 16 Februarie al orașului republican București, din care a făcut parte până în 1968. Atunci, cu numele de Dragomirești-Vale și formată din satele actuale (după desprinderea comunei Săbăreni), a devenit parte a județului Ilfov. În 1981, în urma unei mici reorganizări administrative, a trecut la județul Giurgiu, pentru ca în 1985 să fie transferată la Sectorul Agricol Ilfov din subordinea municipiului București, sector devenit în 1998 județul Ilfov.